Suspendare menținută de Înalta Curte. Protecție jurisdicțională provizorie

Înalta Curte de Casație și Justiție a validat, prin decizia civilă nr. 3410 din 18 octombrie 2018, o soluție de suspendare a unei decizii de impunere emise de către Administrația pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Cluj, pronunțată în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 prin sentința civilă nr. 416 din 14 decembrie 2016.

Pentru echipa de avocați a societății civile Costaș, Negru & Asociații, această decizie reprezintă o validare a concluziilor pe care le expunem constant, în sensul necesității asigurării unei protecții jurisdicționale provizorii pentru contribuabilii vătămați de emiterea unor decizii de impunere care produc efecte imediate.

Într-adevăr, în stadiul actual al procedurii fiscale române, deciziile de impunere emise de către fisc produc efecte foarte rapid, obligațiile de plată suplimentare fiind scadente într-un interval de 20 – 30 zile de la data emiterii și comunicării titlului de creanță. Presiunea fiscală pe care o resimte contribuabilul este augmentată de faptul că, în cazul formulării de către fisc (și) a unei sesizări penale, practica unanimă a direcțiilor generale regionale și Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor este aceea de a suspenda soluționarea contestațiilor fiscale. Cu alte cuvine, un contribuabil este forțat să plătească sumele înscrise în decizia de impunere, fără a i se analiza în vreun fel argumentele expuse în apărare (întrucât soluționarea contestației fiscale este blocată sine die, iar procedura de contestare judiciară nu poate fi inițiată înainte de soluționarea contestației fiscale).

Contribuabilul reprezentat de societatea civilă de avocați Costaș, Negru & Asociații, în colaborare cu Cabinetul de Avoca Septimiu Ioan Puț, s-a aflat exact în această situație dificilă care deschidea largi perspective pentru falimentul societății. Remediul identificat și valorificat cu succes – suspendarea deciziei de impunere, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 – a făcut posibilă continuarea activității societății, care prestează servicii de interes public general, cel puțin până la pronunțarea pe fond a instanței de contencios fiscal.

Trebuie arătat, în același context, că societatea a obținut și o altă decizie importantă, la Curtea de Apel Cluj, anume obligarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj-Napoca la soluționarea contesației fiscale (litigiu pendinte, în faza procesuală a recursului, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție). De altfel, toate instanțele par să fi validat argumentele societății, în sensul că la nivel de aparență inspecția fiscală nu a valorizat apărările contribuabilului și nu a demonstrat, dincolo de orice îndoială, participarea contribuabilului la un mecanism de fraudă în materie de TVA.

În fine, vom arăta că Înalta Curte de Casație și Justiție a respins toate alegațiile fiscului referitoare la influența pe care ar putea să o aibă asupra cererii de suspendare existența unui dosar penal în care s-au formulat acuzații față de administratorul societății în cauză. În disonanță cu fiscul, dar în spiritul art. 6 par. 2 din Convenție, instanța supremă a făcut aplicarea principiului prezumției de nevinovăție. Este într-adevăr o soluție înțeleaptă, în condițiile în care, în aproape toate litigiile penale de acest tip, societatea față de care s-au stabilit obligații fiscale suplimentare nu are nicio calitate în dosarul penal.

S-ar mai putea discuta, în context, și despre o practică toxică a organelor fiscale, aceea de a prelua tale quale susținerile din diverse dosare penale, eventual direct pe stick, fără a efectua acte de cercetare a stării de fapt fiscale. Această abordare cel puțin neglijentă face ca, în multe situații, actele administrative fiscale să fie desființate, ele fiind în mod vădit lipsite de orice fundament factual și juridic. Oricum, în considerarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene din afacerea Web Mindl Licenses, transferul probelor din procedura penală în procedura fiscală și invers ridică serioase probleme de compatibilitate cu dispozițiile unionale și convenționale.

În demersurile judiciare referitoare la suspendarea deciziei de impunere prejudiciabile, societatea a fost reprezentată de av. dr. Cosmin Flavius Costaș (Înalta Curte de Casație și Justiție), respeciv de av. dr. Septimiu Ioan Puț și av. Alina Mihaela Gherman (Curtea de Apel Cluj).

Toate detaliile despre practica noastră în materie fiscală, avocații societății și tipurile de servicii juridice pe care le punem la dispoziția celor interesați sunt disponibile și pe pagina web a societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, la adresa https://www.costas-negru.ro.

Lasa un comentariu

Please enter your name.
Please enter comment.